MASONERIA SE TRAIESTE NU SE INVATA

DRAGELE MELE SURORI

La sfarsit de an  este uneori bine sa tragi concluzii

Imi doresc sa va impartasesc niste ganduri pe care va rog sa le analizati in perioada urmatoare  si care sper sa va faca sa veniti in noul an cu un suflu cu un nou elan.

Aud prea frecvent opiniile FF\ si SS\ noastre despre lipsa de entuziasm la Tinute din cauza excesului de munca administrativa sau de rutina. Nu exista un mod mai perfect de a contribui la existenta institutiei decat sa vorbim despre tot ce ne uneste tot mai mult in fiecare zi si ne defineste in mod cert ca membri ai Fraternitatii in general si al MLFR in particular. In aceasta opera de reflectie asupra temelor masonice si culturale contributia noastra este obligatorie si trebuie sa o indeplinim cu placere dat fiind faptul ca asa putem contribui la tonica lucrarilor; nu neaparat pentru o ilustrare a experientei valoroase cat in ceea ce priveste o buna cultura generala si mai ales o buna dispozitie a SS\ obtinem cu totii salariul nostru simbolic. Aceasta lucrare de a ne confrunta cu micile probleme in procesul  lucrarilor noastre va fi benefica doar cu o singura conditie esentiala si absolut indispensabila, asupra careia se necesita a se insista in aceasta privinta.

Masoneria nu se invata asa cum se poate invata latina, matematica, filozofia  sau oricare materia de curs. Tin\ Lojilor nu sunt cursuri de seara pentru adulti. Masoneria, si tot ce se poate numi cunostinte masonice, nu este un lucru care se invata din carti sau texte pentru a se adauga la tot ce SS\ noastre  deja cunosc din studii si experienta fara a le modifica. La fel nu poate fi vorba de diletantism, este o regula de viata care se aplica nu doar activitatilor propriu zis masonice ci a tuturor aspectelor din viata unui Mason. Este suficient sa ne amintim ca la faurirea masoneriei speculative, aceste reguli au fost specificate si sunt acceptate liber de catre cei care se initiaza in Masonerie. Masoneria se reflecta in trupul si spiritul masonului. Aceasta nu trebuie sa conditioneze doar manifestarile active  si de orice natura a  unui Mason ci propria sa existenta, stilul de viata, modalitatea de a gandi, de a judeca, de a simti, de a intelege, opiniile sale, gusturile, obiceiurile, comportamentul in orice fel de actiune. Ori esti un adevarat Mason ori nu esti Mason. Daca cineva este cu adevarat Mason, nu va putea fi linistit pana cand nu va ajunge sa asimileze Masoneria, sa o inteleaga pe deplin si sa o vada intr-o lumina absolut clara; ca mai apoi sa se reajusteze conform regulilor ei, sa revizuiasca toate aspectele, ideile despre lucruri, si sa treaca printr-un filtru masonic toate actiunile sale vizavi de oameni si faptele sale, si anume, sa faureasca din el un OM  nou, un altfel de OM, care nu face nimic, care nu gandeste nimic decat intr-un mod consecvent. Daca apartenenta la Masonerie nu determina o asemenea aspiratie, o asemenea dorinta in om, acesta niciodata nu va ajunge sa fie un Mason chiar daca toata viata va apartine Masoneriei, chiar daca va cunoaste esenta ritualurilor si va purta insemne si insigne masonice ale gradelor celor mai inalte.

Nu spunem ca toti cei care au experimentat necesitatea de a-si conforma existenta invataturilor Ordinului au avut succes. Ceea ce conteaza este ca au simtit aceasta necesitate si ca se dedica la atingerea acestui obiectiv. Ceea ce conteaza este ca au in inima lor aceasta intentie ferma de a merge mai departe in acest sens, de a depune toate eforturile si cu perseverenta de a avansa in aceasta viata. Nu toti au reusit intrinsec prin aceste metode sa ajunga la finalul calatoriei, unii si totusi nu putini au reusit sa atinga scopul propus. Pentru toti care persevereaza, meritele sunt egale, sunt cei care iau masoneria in serios.

Acum, sa se inteleaga bine, a fi Mason inseamna sa iei viata in serios, inseamna sa te daruiesti cu toata fiinta ta unei cauze  marete, celei mari marete pentru umanitate; inseamna sa perseverezi pentru ca s-a inteles deja ca viata are un sens, o finalitate si un om constient de datoria sa de a lucra pentru a evolua in acest sens, a ales Masoneria ca metoda de a-si indeplini aceasta lucrare, aceasta datorie.


Masoneria nu este unica metoda de perfectiune umana, sunt multe alte medii pentru a ajunge acolo, toate religiile, filosofiile, scolile de gandire, sectele, toate isi propun perfectionare Omului, umaninatii si care au instituit toata disciplina care demonstreaza in mod fidel si implacabil adeziunea totala a membrilor sai, o adeziune toatala cu intreaga lor fiinta. Insa toate acestea procedeaza la fel impunand o doctrina apriori, un sistem dogmatic la care spiritele  indragostite de obiectivitate si de liberul arbitru nu pot subscrie cand au ales calea si metodele pe care le ofera Masoneria.


Conditia esentiala pentru care o invatatura masonica sa fie benefica este ca cel care o primeste o concepe ferm si o transforma intr-un instrument al schimbarii, a adaptarii acesteia la fiinta sa in cel mai inalt punct al destinului sau, si pentru aceasta este indispensabil sa o  primeasca ca un aliment pentru asimilare care va fi prezent in toate abilitatile sale de analiza, intelegere si dorinta de a se incorpora in esenta cea mai  intima si profunda al fiintei sale. Daca este asa,  neofitul isi va insusi doar elementele utile lui insisi, ardoarei si setei sale si acestea il vor duce sa caute in el insusi unde aceste invataturi si-au gasit loc sau sa deduca din ce vede si intelege.
Nu pot decât să spun că am crezut și cred în continuare cu tărie în definirea F\M\ ca fiind o societate elitară, care susține, construiește și dezvoltă elite – nu elite politice, nici economice, ci ... intelectuale și morale. Este o definiţie pe care  am subliniat-o în repetate rânduri, atât în cadrul ţinutelor cât şi în conferinţele adresate profanilor.



Anca Nicolescu 33

Vesnic Ucenic pe drumul cunoasteri

La mulți ani ROMÂNIA !

Suferința unei mame la pierderea copilului nu poate fi înțeleasă...

Doresc să public astăzi o scrisoare care m-a cutremurat și emoționat deopotrivă. Este vorba de mesajul mamei lui Bogdan Claudiu Istrate, una din victimele de la Clubul Colectiv:

"R.I.P. Bogdan... dragul meu inger...

Am avut un copil binecuvantat... cu toate darurile dorite de un parinte pentru copilul sau. Ai stiut sa te bucuri de ele la maxim, sa le dezvolti, sa le pui la treaba, sa le muncesti cum numai tu stiai, sa le impartasesti si altora... prea putini insa pentru cati voiai tu.

Ai trait intens pentru varsta ta, frumos si asumat, ai lasat o urma in lume, in constiinta unor oameni de valoare, care mi-au vorbit intr-un fel minunat despre tine, copilul meu.

Am aflat, in aceasta ultima zi, de la ei - colegi din generala, liceu si facultate, prieteni vechi si noi, profesori diriginti din scoala generala si liceu, profesori din Cibernetica si de la Master, traineri de la cursurile pe care le-ai urmat benevol din pasiune pentru dezvoltarea personala, - ce persoana minunata ai devenit, sub ochii mei, fara ca eu sa remarc asta... desi stiam ca esti.

Astazi a fost o zi binecuvantata pentru mine... S-au proiectat la capataiul tau sute de poze adunate de prietenii tai, s-a cantat la chitara, s-a ascultat muzica rock, ne-au fost daruite albume cu sute de poze pe care colegii tai au scris mesaje emotionante despre tine. S-au povestit intamplari hazlii sau tragi-comice din liceu, excursii, distractii. Vom avea ce citi, ce povesti, mult timp de-acum inainte... Si totul s-a desfasurat, cum a spus si preotul, cu decenta...

Au venit sa isi exprime recunostinta, compasiunea si aprecierea, sute de oameni. Locul a fost neincapator si nimeni nu dorea sa mai plece... Te-au cunoscut cu totii in toata Frumusetea ta si i-ai marcat si emotionat profund si definitiv... Pe fiecare, in alt mod... Pozitiv si optimist.

Si locul s-a umplut de flori, ca la un targ de toamna olandez... Corrado ti-a daruit o pana de chitara, sa canti ingerilor rock. Ti-am pus-o in buzunarul de la piept... Stiu ca ai fi vrut-o si ca o sa-ti prinda bine... Stii, initial, m-am intrebat ce rost a avut toata aceasta suferinta a ta, daca Dumnezeu te-a vrut, totusi, la El?

Acum, am inteles ca tu ai decis sa supravietuiesti teribilului accident #colectiv inca 13 zile, pentru ca noi, parintii tai, sa nu cadem secerati de vestea disparitiei tale bruste.

Ai suferit chinuri atroce pentru asta si ne-ai dat timp sa intelegem si sa acceptam fatalitatea... Iti multumim dragul meu, asta dovedeste inca o data ce copil bun esti, cum nu ai vrut tu sa ne superi...

Vedeam, de fiecare data cand iti vorbeam langa patul de spital, cum voiai sa imi transmiti CEVA. Vedeam cum te intorci spre mine de fiecare data si cum incerci sa te apropii cat mai mult, in ciuda durerilor sfasietoare, cum iti curgeau siroaie lacrimile din ochii atat de umflati incat iti era imposibil sa ii deschizi.

Acum, am inteles ca voiai sa iti ceri iertare... si ca luptai cu toate fortele sa supravietuiesti, doar pentru asta... Am inteles... Fii linistit, noi nu suntem suparati pe tine. Tu nu ne-ai suparat niciodata. Intotdeauna ne-ai intrecut toate asteptarile...

Cand ai simtit ca vom putea face fata durerii, ai acceptat chemarea Domnului... si ti-ai pus capat suferintei, dupa trei resuscitari succesive...

Iar El, ne-a trimis de-ndata, sa ne fie alaturi, in aceste momente cumplite de despartire, pe toti acesti oameni minunati, care ne-au facut sa te cunoastem cu adevarat, in toata complexitatea ta. Nu m-as fi gandit niciodata ca o sa ajung sa te cunosc cu adevarat, abia dupa ce nu vei mai fi aici, langa noi... Si nici ca eu, mama ta, care ti-am dat viata, te-am crescut si te-am educat, nu te cunosc pe de-a-ntregul si cel mai bine dintre toti...

Viata e plina de surprize...

Mergi senin ACASA, dragul meu, caci Universul are rabdare si te asteapta sa revii, cu lectiile invatate, pentru un nou salt in constiinta. Si atunci, ne vom reintalni si vom evolua impreuna, din nou, bucurandu-ne unii de altii cu si mai mare intensitate, cu si mai inteleapta iubire...

Si intr-o zi, vom intelege si CUM destinul tau pe acest Pamant s-a implinit atat de repede... Si nu il vom mai sacai, mereu, pe Dumnezeu, cu intrebarea DE CE? De ce tocmai el, Doamne? Atat de tanar si atat de nevinovat...

Zbor lin spre stele, in Lumina si lubire, Bogdan - Dar al lui Dumnezeu!

Sa canti din ceruri, rock-ul ingerilor... Noi te vom auzi in vis, iar tu, stiu ca esti acum intr-un Cloud din care imi poti citi aceste ganduri...

Fiului meu, Bogdan Claudiu Istrate ‪#colectiv54 - 22 de ani

Cu drag,

MAMA"

Marea Lojă Feminină și Supremul Consiliu Feminin regretă profund tragedia care a avut loc vineri seară în clubul din București

Membrele Marii Loji Feminine a României, în frunte cu Marea Maestră, și cele ale Supremului Consiliu Feminin al României, în frunte cu Suveranul Mare Comandor, doresc a transmite sincerele lor condoleanțe familiilor care au trecut prin tragedia de vineri seară.

Multe dintre noi sunt mamele unor tineri de vârsta celor care au decedat sau au fost grav răniți în urma incendiului produs în clubul respectiv. Este greu să ne imaginăm durerea prin care foarte multe persoane trec în aceste zile negre, zile negre pentru familii, negre pentru cetățenii capitalei și pentru întreaga țară.

Avem speranța și încrederea că autoritățile locale și cele naționale vor soluționa problema responsabilității și vor acționa pentru găsirea vinovaților și pedepsirea acestora. Un astfel de eveniment nu trebuie să se mai repete, iar noi, ca societate, trebuie să conștientizăm faptul că reprezentanții acestei tinere generații sunt cei care ne vor conduce mâine. Trebuie să le oferim siguranța de a putea fi ceea ce ne dorim și le recomandăm a fi: o generație mai bună și mai prolifică decât cele anterioare.

Marea Lojă Feminină a României

Supremul Consiliu Feminin al României

La mulți ani Surorilor noastre Daniela și Anca!

Iubitele mele Surori Daniela și Anca,

Tipicele urări de la LA MULȚI ANI nu-și au rostul astăzi, cu toate că este ziua voastră. Au trecut foarte mulți ani de când ne cunoaștem și la fel de mulți ani de când împărtășim aceleași valori. Interesele noastre comune pentru jurisdicția noastră, România, nu sunt noi, ci reprezintă doar o continuitate a ceea ce a început în anul 1883, s-a instituționalizat în 1922 și a renăscut la începutul anilor 2000...

Voi reprezentați astăzi și vremelnic, asemenea predecesoarelor voastre, stindardul MLFR și păstrați Lumina aprinsă, așa cum a fost încredințată vouă de Marea Maestră din Trecutul Imediat, Anda Huch. 

Mi-aș dori ca astăzi să vă aplecați puțin asupra importanței oficiului pe care-l ocupați și să constatați că nu doar Ordinul, ci și societatea are nevoie de acea perpetuă schimbare și transformare în bine, aceeași care ne oferă șansa de a fi în pas sau cu un pas înaintea lumii în care trăim.

La mulți ani în numele Supremului Consiliu Feminin al României și al meu personal!

La mulți ani de Sf. Mărie Mică!

Dragile mele Surori,

Cu ocazia onomasticii voastre vă urez, în unmele Supremului Consiliu și al meu personal, un călduros LA MULȚI ANI!

În special mi-aduc aminte astăzi de Marea noastră Trezorieră Mariana și de Sora noastră Marinela, mulțumindu-le din nou pentru aportul lor zilnic și pentru sprijinul lor de care, de multe ori, nu ne-am fi putut dispensa.

La mulți ani Mariana G.!

Iubita mea Soră Mariana G.,

Astăzi vreau să-ți spun nu doar La mulți ai, ci săț-ți mulțumesc și pentru tot ceea ce ai făcut pentru noi, atât în Jurisdicția Supremului Consiliu Feminin, cât și a Marii Loji Feminine a României.

Sper să ne putem bucura împreună mulți ani de realizarea noastră comună și să împărtășim experiența cu Surorile noastre de azi și de mâine.

Cu drag,

Anca NICOLESCU 33

SMC - SCFR

La mulți ani Mari!

Draga mea Mari,

Masoneria a reprezentat pentru fiecare din noi o etapă foarte importantă în viața profană și spirituală. Ne-a arătat că drumul inițiatic nu este nimic altceva decât o Șscoală a altruismului, o Instituție a virtuților și o Comuniune a oamenilor.

Astăzi, cu ocazia zilei tale de naștere, vreau să-ți urez LA MULȚI ANI și să-ți mulțumesc pentru că ești parte a Ritului nostru. Împreună am trecut prin bune și rele și tot împreună ne-am bucurat și am trecut peste ele.

Cu drag,

Anca Nicolescu

SMC - SCFR

La mulți ani Mariana Bolcheș!

Draga mea Soră Mariana Bolcheș.

Mă bucur astăzi, alături de tine și de Surorile tale de la Orientul Constanța, mulțumindu-vă pentru fidelitate și pentru efortul vostru de a păstra viu numele Lojii în care au fost inițiate primele femei din istoria Masoneriei românești.

Să ai parte de forța necesară pentru a continua munca depusă în acest sens, să ai parte de înțelepciunea necesară pentru a practica Arta Regală și să ai parte de frumusețe pentru a putea da exemplu Surorilor noastre de la Orientul Constanța.

Cu drag,

Anca NICOLESCU

SMC - SCFR

La mulți ani Monica!

Iubita mea Soră Monica,

În această zi atât de specială pentru tine doresc a-și reaminti faptul că nimic nu este întâmplător: nici lucrurile rele, nici cele bune. Totul vine atunci cântre trebuie sa vină, chiar dacă, adesea, noi nu avem, încă, puterea de a înțelege aceste lucruri.

Bucuria de a te avea alături, în atâtea ocazii și în atâția ani, a fost imensă. Fiecare moment petrecut împreună a fost o clipă de plăcere într-un ocean de neliniști. Fiecare gest al tău, fiecare scrisoare primită de la tine a fost asemenea unei ploi scurte într-un deșert imens.

Să ai parte de tot ce este mai bun pentru tine și, în numele Supremului Consiliu Feminin al României și al meu persona, dorim a-ți transmite un fratern LA MULȚI ANI!