Postări
Statul ca formă incipientă era considerat în lumea antică nu ca o valoare supremă, ci ca Valoarea Supremă. Deşi în zilele noastre poate fi sortit uneori eşecului, Statul de Drept este o valoare născută în sânul unei Europe sângerânde.
Noţiunea de Stat de Drept este un concept de sorginte germană (Rechtsstaat) ce presupune limitarea puterii statului pentru a proteja cetăţenii împotriva abuzurilor şi pentru a conferi instituţiilor fundamentale un mediu propice pentru funcţionare în favoarea intereselor şi a apărării regulilor universal acceptate de locuitorii unei ţări. Principiul este strâns legat de conceptul european insular „rule of law”.
Fratele Immanuel Kant este recunoscut ca fiind unul din precursorii a ceea ce astăzi numim Stat de Drept.
Plecând de la principiile fundamentale ale Statului de Drept, separarea puterilor şi delimitarea clară a atribuţiilor instituţiilor fundamentale este esenţială în crearea unui echilibru social, politic şi economic. Existenţa unei societăţi civile puternice şi a transparenţei acţiunilor instituţiilor statului sunt şi acestea parte a sistemului îmbrăţişat de liderii oricărei naţiuni guvernate de Statul de Drept.
Deşi consolidate din punct de vedere democratic, statele europene au derapat uneori de la principiile emanate şi prin Tratatul de la Lisabona al Uniunii Europene.
Mecanismele de coerciţie şi jurisprudenţa eurocrată pot fi uneori mai puţin înţelese din cauza unui factor esenţial în comunicarea din zilele noastre: presa.
Denumită şi a IV-a putere în stat, presa (sub toate formele sale cunoscute astăzi) riscă să-şi piardă virtuţile ce o caracterizau la începutul secolului trecut. Astăzi, imixtiunea şi debilitatea au dus la aproape o capitulare a ziariştilor în faţa celor ce şi-au însuşit instituţiile, personalizându-le şi făcându-le să-şi piardă caracterul de statalitate.
Democraţia aşa cum o cunoaştem noi riscă să devină o specie pe cale de dispariţie dacă Statul de Drept nu va mai fi considerat o cale a prosperităţii democraţiei unei naţiuni.
Material publicat ]n Newsletter-ul nr. 8 al MLFR
Fratele Immanuel Kant este recunoscut ca fiind unul din precursorii a ceea ce astăzi numim Stat de Drept.
Plecând de la principiile fundamentale ale Statului de Drept, separarea puterilor şi delimitarea clară a atribuţiilor instituţiilor fundamentale este esenţială în crearea unui echilibru social, politic şi economic. Existenţa unei societăţi civile puternice şi a transparenţei acţiunilor instituţiilor statului sunt şi acestea parte a sistemului îmbrăţişat de liderii oricărei naţiuni guvernate de Statul de Drept.
Deşi consolidate din punct de vedere democratic, statele europene au derapat uneori de la principiile emanate şi prin Tratatul de la Lisabona al Uniunii Europene.
Mecanismele de coerciţie şi jurisprudenţa eurocrată pot fi uneori mai puţin înţelese din cauza unui factor esenţial în comunicarea din zilele noastre: presa.
Denumită şi a IV-a putere în stat, presa (sub toate formele sale cunoscute astăzi) riscă să-şi piardă virtuţile ce o caracterizau la începutul secolului trecut. Astăzi, imixtiunea şi debilitatea au dus la aproape o capitulare a ziariştilor în faţa celor ce şi-au însuşit instituţiile, personalizându-le şi făcându-le să-şi piardă caracterul de statalitate.
Democraţia aşa cum o cunoaştem noi riscă să devină o specie pe cale de dispariţie dacă Statul de Drept nu va mai fi considerat o cale a prosperităţii democraţiei unei naţiuni.
Material publicat ]n Newsletter-ul nr. 8 al MLFR
