La mulţi ani iubite Frate!

Prea Ilustre Frate,

Cu ocazia împlinirii unei frumoase vârste a cărei sume este 12, cifra perfecţiunii, doresc să-ţi aduc un omagiu ţie, Fratelui meu, Fratelui nostru şi celui care ne-a fost alături încă de la început. Felul tău în care ai ştiu mereu să ne faci mai Luminoase reuniunile, candoarea sufletului tău şi sinceritatea ta, toate acestea ţi-au adus un preţios loc în inimile Surorilor noastre şi în inima mea, în mod special.

Aşadar, doresc a-ţi ura un fratern LA MULŢI ANI, sănătate, fericire şi putere în munca pe care o realizezi ca Francmason român şi ca Suveran Mare Comandor al României.

Cu drag şi o TAF,

Anca Nicolescu

SMC - SCFR

„Dacă nu pentru noi, atunci măcar pentru ei (copiii noştri)”

„Dacă nu pentru noi, atunci măcar pentru ei (copiii noştri)”

În Constituţia din 1923, la un an de la fondarea Marii Loji Feminine Independente a României, se vorbea pentru prima dată despre drepturile politice ale femeilor.

În iunie 1925, se prevedea obligativitatea cooptării consilierelor femei în comunele reşedinţă de judeţ şi facultativ în celelalte comune urbane în funcţie de numărul locuitorilor.

În anul 1930 au candidat pe listele electorale ale Partidului Naţional-Ţărănesc mai multe femei, printre care amintim: Ella Negruzzi, Calypso Botez, Margareta Paximade-Ghelmeceanu, Ortansa Satmary, iar din partea Partidului Naţional Liberal: Sarmiza Bilcescu-Alimăneştianu, Maria Pillat etc. Unele dintre femeile implicate în procesul electoral au fost membre ale Marii Loji Feminine a României sau soţii şi fiice ale Francmasonilor ce contituiau Marea Lojă Naţională la acea vreme.

În 1948, drepturile electorale ale femeilor era întărite.

Astăzi votul universal practicat în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene oferă femeilor şi bărbaţilor deopotrivă dreptul de a se implica activ în viaţa electorală şi de a decide soarta naţiunilor şi a unei construcţii ce a avut la bază Fraţi Francmasoni: Uniunea Europeană.

La mai puţin de o lună inainte de alegerile europarlamentare, vă îndemn să vă exercitaţi dreptul la vot indiferent de opţiunea politică. „Votul tău contează” poate suna desuet, însă în contextul în care se află Europa astăzi (lovită de o criză economică venită de la Vest şi cu armele aţintite spre ea de la Est), votul tău chiar contează.

Este un proces electoral ce precedă o schimbare structurală a ceea ce, momentan, încă mai numim Uniunea Europeană. Este un moment în care milioane de cetăţeni europeni pot interveni în viitorul Europei şi-i pot decide soarta într-o proporţie impresionantă.

Avem dreptul şi opţiunea legală de a vota, însă avem şi obligaţia civică şi morală de a ne manifesta şi de a decide viitorul nostru şi al copiilor noştri. „Dacă nu pentru noi, atunci măcar pentru ei (copiii noştri)”, acesta trebuie să fie sloganul din 25 mai 2014.

Dr. Anca NICOLESCU 33°

Mare Maestră de Onoare

Marea Lojă Feminină a României

Paşte fericit !

Dragele şi iubitele mele Surori,

În aceste zile de profundă spiritualitate, vă doresc vouă tuturor sărbători fericite, pace, sanatate şi bucurii, atât vouă cât şi celor dragi vouă! Fie, ca Învierea Domnului nostru Isus Christos să vă umple casele de lumina şi bucurii!

Înţelepciunea, forţa şi frumuseţea să vă călăuzeasca paşii oricare ar fi drumul pe care îl parcurgeţi! Lăsaţi conflictele, orgoliul şi resentimentele, de orice natură ar fi ele, deoparte şi lăsaţi dragostea, toleranţa, fraternitatea şi înţelepciunea să triumfe! 

Daţi iertare celor ce v-au greşit! Nu contează cine a greşit, contează cine acordă iertarea necondiţionată! Să rămânem unite indiferent de vântul care bate!

Marele Arhitect al Universului să vă protejeze! Dumnezeu să vă binecuvânteze!

Anca Nicolescu 33

Suveran Mare Comandor

1200 de ani de la moartea lui Carol cel Mare

Astăzi se împlinesc 1200 de ani de la moartea lui Carol cel Mare, un precursor al Europei Unite. A fost rege al francilor din 768 până la moarte, şi fondator al Imperiului Carolingian. În timpul domniei sale a cucerit Italia şi a fost încoronat Imperator Augustus de papa Leon al III-lea pe 25 decembrie 800, unii istorici văzând aceasta ca o încercare de a reînvia Imperiul Roman de Apus.

Imperiul Carolingian a fost în Europa, într-un anumit sens, un stat rival faţă de Imperiul Roman de Răsărit, cu capitala la Constantinopol (denumit şi Imperiul Bizantin). Carol cel Mare face parte din dinastia Carolingiană, şi este văzut uneori ca părintele fondator atât al Franţei cât şi al Germaniei, şi de unii istoriografi ca părinte al Europei. A fost primul conducător al unui imperiu în Europa occidentală de la prăbuşirea Imperiului Roman cu capitala la Roma.

La mulţi ani România, la mulţi ani români !

Mă unesc astăzi Surorilor mele din Marea Lojă Feminină a României şi Suveranilor Mari Inspectori Generai din Supremul Consiliu Feminin al României pentru a ura tuturor românilor un sincer La Mulţi Ani, cu ocazia sărbătoririi a 155 de ani de la Mica Unire.

Fie ca învăţămintele acestui important eveniment istoric să fie luat aminte nu doar ca fapte dintr-un trecut îndepărtat, ci ca exemplu pentru ceea ce au putut realiza Fraţii noştri de acum un veac şi jumătate.

Un An Nou fericit | Bonne année | Feliz Año Nuevo | Happy New Year

Prière des indiens américains

Toi dont la voix s’entend dans le souffle de la brise,

  Toi dont l’haleine donne vie au monde,

  Nous avons besoin de ta force et de ta sagesse.

 Fais que nous marchions dans ta beauté, 

 Que jamais nos yeux ne se lassent de contempler les ors et les pourpres du soleil couchant.

 Aide-nous à lire les messages que tu as cachés dans les feuilles et les rochers. Rends-nous sages, afin que nous saisissions ce que tu nous as enseigné.

 Fais que nous soyons toujours prêts à venir à toi les mains propres et le regard clair.

 Ainsi quand la vie s’éteindra comme s’éteint le couchant, sans honte, nos esprits pourront venir à toi. 

Transforme nos cœurs afin que nous n’enlevions jamais à la beauté de ta création plus que nous ne lui donnons.

 Apprend-nous à ne jamais rien détruire à la légère pour satisfaire notre avidité, à ne jamais oublier de prêter nos mains pour édifier la beauté de la terre ; à ne jamais prendre ce dont nous n’avons pas besoin.

 Rends-nous capables de comprendre que détruire la musique de la terre, c’est créer la confusion, ruiner son apparence, et nous rendre aveugles à la beauté.

 Polluer son doux parfum par notre insouciance, c’est en faire une maison de puanteur.

Mais si nous prenons soin d’elle, la terre prendra soin de nous. 

Sărbători fericite şi încununate cu Lumină şi Pace

Putem cu toţii să disertăm asupra întrebărilor "ce este Masoneria?", "ce nu este?", "ce ar trebui să fie Masoneria?", dar mai presus decât aportul şi încărcătura iniâiatică, singura este iubirea Fraternă care ne reuneşte. Acesta este lucrul care contează şi are valoare!

Pe această cale doresc a mulţumi acelora care au contribuit prin propria energie, propria Aură, să reconforteze acest sentiment cald şi atât de necesar, reamintindu-vă că doar împreună putem realiza acel tot unitar necesar spiritului Toleranţei, Adevărului şi Unităţii Ordinului nostru.

Vă doresc vouă, SS.'. mele, Bucurii, Fericire şi Sănătate! Să aveţi un Crăciun Luminat şi fie ca Noul An să vă aducă numai satisfacţii!

Anca Nicolescu 33

Suveran Mare Comandor

Supremul Consiliu Feminin al României

Discurs de Ziua Naţională a României - Francmasoneria şi relaţia ei cu lumea politică

Bucureşti, 1 decembrie 2013/6013

Francmasoneria şi relaţia ei cu lumea politică

Francmasoneria nu are nevoie să se arate, în schimb ea trebuie să vorbească celorlalţi. O zi ca aceasta este o modalitate ca Francmasoneria să-şi arate strălucirea culturală şi o bună ocazie să se facă cunoscută profanilor. Să le demonstreze acestora sensul angajamentului masonic.

Dar ce reprezintă acest angajament?

El reprezintă dorinţa de afirmare a valorilor care stau la baza umanismului şi care sunt înrădăcinate în deviza noastră: Libertate, Egalitate, Fraternitate. Într-o lume care este pe cale să-şi piardă sensul, Francmasoneria reprezintă o adevarată oportunitate, căci ambiţia Francmasoneriei este de a cugeta la lumea care va să vină.

În raport cu lumea politică care ofera o viziune pe termen scurt, Francmasoneria deschide un larg bulevard. Este paradoxal căci noi suntem o societate initiaţică ale căror baze au fost puse înca din secolul al XVIII-lea şi, mai mult ca niciodată, suntem depozitarii şi purtatorii unei speranţe de care vom avea cu-adevarat nevoie pentru secolul care urmează.

Noi, MLFR, suntem o societate iniţiaticî cu vocaţie societală: simbolurile noastre, cultura noastră ritualică sunt unelte de perfecţionare a sinelui şi a societăţii. Noi trebuie să reexplicăm democraţia, să promovam sensul demnităţii omului într-o lume mult prea mercantilă, să punem în mijlocul dezbaterilor noastre gândirea etică şi morală.

Referindu-ne la relaţia Francmasoneriei cu patria, ne aflăm deja în domeniul temporal în care vom rămâne pentru a studia raporturile Francmasoneriei cu politica sau, mai bine spus, cu politicul. Şi aici doresc să fac o delimitare clară între politică ca practică şi politic ca principii. În acest domeniu s-au spus multe neadevăruri, opinii pe cât de diverse pe atât de eronate, multe dintre acestea plecând chiar de la necunoaşterea celor două concepte mai sus menţionate. De aceea, dorim să ne aplecăm puţin asupra acestui subiect, încercând pe cât posibil să-l clarificăm. Pentru aceasta vom porni de la două propuneri, mai bine zis două constatări.

Prima constă în a spune că astăzi, ca şi ieri, Francmasonul nu aparţine unui Ordin care se doreşte a fi numai şi numai contemplativ, ci că acesta se vrea a fi un Homo Actionis (Om de Acţiune), un Constructor, iar în cadrul Cetăţii, al Societăţii în care trăieşte, el se vrea a fi un Homo Muneris (Om Responsabil), care se străduieşte să transpună în fapte Idealul său.

Cea de-a doua, care decurge de altfel din prima, ne va arăta că Francmasonii care participă la viaţa politică a Ţării lor sunt numeroşi, fiind implicaţi la toate nivelurile: consilieri municipali, consilieri generali, consilieri locali, Deputaţi, Senatori, Miniştri etc.

Fenomenul nu este nou şi a existat atât în România, cât şi peste tot în lume încă din secolul al XVIII-lea. Pe de altă parte, sunt numeroşi şi cei care participă la viaţa politică a ţării noastre şi care nu sunt Francmasoni. Există spre exemplu, în Guvernul care decide destinele României Miniştri care sunt ortodocşi, catolici, protestanţi, evrei, atei (şi totuşi, atei dacă ar fi, jurământul depus este cu mâna pe Constituţie şi Volumul Legii Sacre, adică Biblia) etc.

Ar fi absurd sa ne gândim că ei îşi vor căuta direcţia acţiunilor pe care le statutează Patriarhul, Marele Rabin al României sau Marele Muftiu. Credem totuşi că aceştia îşi determină acţiunea politică în funcţie de angajamentele pe care şi le-au asumat faţă de alegători şi faţă de partidele ai căror membri sunt, dar şi în funcţie de propria conştiinţă.

Există chiar şi Miniştri Francmasoni. MLFR nu şi-ar aroga niciodata dreptul să le dea acestora directive sau sfaturi. Dacă ar face-o şi-ar pierde sensul vocaţiei şi s-ar denatura. Şi asta pentru că Francmasoneria prin definiţie doreşte să fie un centru care uneşte şi pentru aceasta ea respectă dreptul la diferenţă, la conştiinta liberă în determinarea invdivizilor care o compun. Şi asta ţine atât de domeniul politic cât şi religios.

Libertatea de conştiinţă este legea noastră, ca de altfel respectarea democraţiei, a sufragiului universal când acesta este legal şi liber exprimat.

Dacă trecem de la guvernanţi la guvernaţi, este necesar să ne reamintim un articol important din Constituţia noastră unde stă scris : "Francmasonii respectă legile şi autoritatea legitimă a ţărilor în care trăiesc şi unde se reunesc liber”, adăugând mai apoi că "sunt cetăţeni educaţi şi disciplinaţi şi se conformează imperativelor conştiinţei lor”. Să mai adăugăm la toate acesea faptul că în domeniul politic, ca şi în cel religios, "ei caută concilierea contrariilor, şi vor să unească oamenii prin intermediul unei etici universale şi prin respectarea personalităţii fiecăruia”.

În acest domeniu particular care este domeniul politic, regăsim o constantă în filozofia Francmasoneriei: apărarea libertăţii, a tuturor libertăţilor, şi apărarea a ceea ce este just şi rezonabil, căutarea armoniei între cetăţeni şi uniunea între oameni, respecarea cu scrupulozitate a personalităţii umane. Astfel, când drepturile persoanei sunt ameninţate, când libertăţile fundamentale sunt puse în pericol, atunci Francmasonii, dincolo de diferenţele religioase, politice, filozofice, se unesc penru a salva aceste drepturi şi libertăţi.

Să mergem mai departe adăugând faptul că Francmasoneria, ca Instituţie are nu numai dreptul dar şi obligaţia să intervină în viaţa publică atunci când fanatisme de orice natură, sisteme totalitare ameninţă existenţa-i însăşi, distrug Coloanele Templului, persecută şi elimină chiar şi Francmasonii, aşa cum a făcut-o în trecutul recent, şi cum o va face şi în viitor împotriva oricărui sistem totalitar care ar interzice Francmasoneria şi ar persecuta Francmasonii.

În ceea ce priveşte viaţa internă a Atelierului, a Lojii, trebuie amintit aici de Declaraţia MLFR conform căreia orice controversă sau dispută care atinge subiecte politice sau subiecte confesionale, este interzisă în Lojă şi că dacă se fac propuneri pentru discutarea acestor subiecte, acestea sunt făcute în afara oricărui spirit partizan şi sectar iar dacă au loc dezbateri, nu se va ajunge niciodată la un vot şi nici la adoptarea de rezoluţii susceptibile să constrângă în vreun fel sentimentele şi opiniile anumitor Fraţi sau Surori.

În acest domeniu atât de dificil, unde foarte adesea pasiunile riscă să provoace dezbinări, Francmasoneria se străduieşte să aducă o dorinţă de dialog constructiv, un spirit de concordie şi de armonie. Acţionând astfel, suntem fidelii continuatori ai celor care au pus bazele fundamentelor Ordinului Masonic la începutul secolului al XVIII-lea.

 "Nicio ceartă sau dispută nu trebuie să treacă pragul Lojii şi cu atât mai puţin vreo dispută pe teme religioase sau politice”. Constituţiile lui Anderson Articolul al Vl-lea, punctul 2.

Să nu uităm că atunci când sunt reconstituite Lojile Masonice în Anglia, Scoţia, Franţa, în Europa, aceste naţiuni diferite au cunoscut în trecutul recent războaie civile teribile, că timp de decenii oamenii au fost dezbinaţi şi masacraţi pentru idei şi conflice religioase şi pentru cucerirea puterii politice, iar conştiinţele au fost profund marcate de aceste dezbinări.

Astfel majoritatea oamenilor acestor timpuri aspiră la o pace civilă şi caută o anumită uniune în spiritul toleranţei reciproce; ei speră într-o umanitae reconciliată (armonizată) cu ea însăşi şi se străduiesc să-i realizeze modelul chiar în Loja Masonică.

Prin urmare, plecând de la diferenţele de principialitate ale „politicului” şi „politicii”, Francmasoneria, ca instituţie, a inculcat Francmasonului, ca individ Liber şi de Bune Moravuri, ideea unei societăţi mai bune, mai prospere şi tolerante, iar toate aceste lucruri nu pot să emane decât din aplicarea la nivel civic a îndatoririlor pe care fiecare dintre noi, Francmason sau nu, le avem.

Doresc a-mi conchide discursul astăzi într-o notă care să marcheze dubla noastră sărbătoare, referindu-mă cu precădere la a doua, una la fel de importantă pentru Francmasoni, cât şi pentru Români, în general. Astăzi naţiunea noastră sărbătoreşte 95 de ani de la Marea Unire. Este de datoria noastră să evocăm astăzi acelaşi spirit de care v-am vorbit mai devreme şi să acordăm Fraţilor noştri locul meritat pentru participarea lor la propăşirea acestui ideal care încă rămâne în picioare, fiind dezirabil, sub orice forma, în viitorul nostru. Idealul unei Românii unite şi prospere, al unei Românii mari a fost, şi este, cu bunăvoinţa MAAU, apanajul nu doar al românilor în general, ci şi al Francmasonilor români. Suntem datori a-i reaminti nu doar ca participanţi activi la Marea Unire, ci şi ca Francmasoni, ca modele ale comunităţilor lor, ale societăţii româneşti per ansamblu.

Aşadar, LA MULŢI ANI ROMÂNIA, LA MULŢI ANI ROMÂNI.

Am zis.

Dr. Anca NICOLESCU 33°, PGM, SMC

Mare Maestră de Onoare

Marea Lojă Feminină a României

Nelson Mandela, un Frate al Umanităţii şi Democraţiei

Cu regret am aflat de trecerea în nefiinţă a unui Frate al Umanităţii şi Democraţiei. Nelson Mandela, recunoscut pentru viaţa dedicată spiritului democratic, pentru dragostea sa faţă de fiinţa umană, indiferent de rasă, religie etc., a reprezentat mai bine de o jumătate de veac un model pentru sute de milioane de oameni.

Cu regret constatăm că astăzi nu se mai afla printre noi. Însă privim cu bucurie la moştenirea etică lăsată nouă.